Dezvoltam programe de analiza financiara si promovam produse de calitate prin marketing afiliat. Viziteaza-ne zilnic!

Vezi rezultatele din magazin pentru Modelul de!

Posturi cu eticheta: Modelul de crestere autofinantata

Planificarea Financiara A Dezvoltarii Afacerii prin modelul cresterii autofinantate

Acest model de planificare financiara se bazeaza pe tipul de crestere autofinantata pentru care nu este necesara finantare externa.

Inainte de a studia acest exemplu vezi articolul Planificarea Financiara a Dezvoltarii Afacerii!

Modelul de cresterea autofinantata se limiteaza la resursele proprii ale societatii, respectiv NFR = 0 si se preteaza la societatile care au inregistrat valori cuprinse in limitele standard ale indicatorilor, deoarece pastreaza ponderile elementelor patrimoniale din anul de baza (N) si in anul previzionat (N+1).

Necesarul de finantat se determina pe baza relatiei:
NFR = (Ac x G) – [(M x CA x R x (1 + G)]
G = (M x CA x R) / [Ac – (M x CA x R)]

Ac – activul total;
G – rata de crestere a ciferi de afaceri;
M – rata profitului net;
CA – cifra de afaceri;
R – rata retinerii: 1 – (dividende / profit net);

Exemplul:
Pentru simplificare vom folosi datele din exemplul anterior unde datoriile totale erau de 2.000 U.M..

M – rata profitului net: 550 / 3.500 = 0,157 (15,7%)
R – rata retinerii: 1 – (50 / 550) = 0,909 (90,9%)

G = (0,157 x 3.500 x 0,909) / [2.800 – (0,157 x 3.500 x 0,909)] = 499 / (2.800 – 499) = 0,217 (21.7%)
NFR = (2.800 x 0,217) – (0,157 x 3.500 x 0,909 x 1,217) = 608 – 608 = 0

Rezultate pentru anul N+1:
Cifra de afaceri: 3.500 x 1,217 = 4.260
Profitul net: 4.260 x 0,157 = 669
Profitul retinut: 669 x 0,909 = 608
Activul/Pasivul total: 4.260 x 0,8 = 3.408
(0,8 = rotatia activelor calculata: 2.800 / 3.500)
Capitalurile proprii: 800 + 608 = 1.408
Datoriile totale: 3.408 – 1.408 = 2.000

Se constata ca variatia datoriilor intre cei doi ani este 0 (zero) la o crestere a cifrei de afaceri cu 21,7%. Rezulta ca si necesarul de fond de rulment este tot 0 (zero).

Planificarea Financiara a Dezvoltarii Afacerii prin modelul cresterii sustenabile

O metoda de planificare financiara a dezvoltarii afacerii o reprezinta si metoda cresterii sustenabile.

Inainte de a studia acest exemplu vezi articolul Planificarea Financiara a Dezvoltarii Afacerii!

Rata de crestere sustenabila (G) se determina pe baza relatiei:
G = (M x R x D) / A – (M x R x D);
LEVIERUL FINANCIAR = DATORII / CAPITALURI PROPRII

Levierul financiar trebuie sa ramana constant in anul urmator!

M – rata profitului net (marja);
R – rata retinerii: 1 – (dividende / profit net);
D – multiplicatorul capitalurilor proprii: active / capitaluri proprii;
A – rotatia activelor (active / cifra de afaceri);

Factorii principali de care depinde rata de crestere sustenabila sunt enumerati mai jos:

  1. marja profitului net – cu cat este mai ridicata cu atat mai mari vor trebui sa fie si fondurile de care societatea trebuie sa dispuna;
  2. rata de reinvestire – cu cat profiturile lasate la indemana societatii sunt mai ridicate cu atat vor scadea si necesitatile de finantare externa;
  3. rata de levier – o rata ridicata este consecinta directa a ratei ridicate de reinvestire si a marjei ridicate a profitului net;
  4. rotatia activelor – o rata ridicata imbunatateste utilizarea activelor;

Exemplu – Modelul cresterii sustenabile
Pornind de la datele din exemplul anterior se cere sa se determine rata de crestere sustenabila cu conditia ca levierul financiar sa ramana constant. Retineti ca prin aceasta metoda unele elemente de bilant vor avea alte valori fata de cele rezultate in exemplul anterior.

INDICATORII din ANUL N:
M – rata profitului net: 550 / 3.500 = 0,157 (15,7%)
R – rata retinerii: 1 – (50 / 550) = 0,909 (90,9%)
D – multiplicatorul capitalurilor proprii: 2.800 / 800 = 3,5
A – rotatia activelor: 2.800 / 3.500 = 0,8

Levierul financiar: 2.000 / 800 = 2,5
de unde rezulta
Rata de crestere sustenabila: 1,66 (166%) (0.157 x 0.909 x 3,5) / 0.8 – (0.157 x 0.909 x 3,5) = 0,4994955 / 0,3005045 = 1,662189751

Pentru anul N+1 vom determina elementele principale ale contului de profit si pierdere si ale bilantului in felul urmator:
Cifra de afaceri: 3.500 x 1,166 = 4.081; 1.166 reprezinta rata de crestere sustenabila
Profitul net: 4081 x 15,7% = ~ 641; 15.7% reprezinta rata profitului net
Rata retinerii:  641 x 90,9% = ~ 583;
Dividende de plata: 641 – 583 = 58;
Capitalurile proprii: 800 + 583 = 1.383;
Datoriile totale: 1.383 x 2,5 = ~ 3.458; de unde 2,5 reprezinta levierul financiar (2.000 / 800)
Pasivul/Activul total: 1.383 + 3.458 = 4.841;
Din activul total se scad imobilizarile corporale nete din anul N+1 (1.400-400 = 1.000) si rezulta activele circulante (vezi datele exemplului anterior!)
Active circulante: 4.841 – 1.000 = 3.841;

Bilantul societatii pe anul N+1 se va prezenta in felul urmator:

Active imobilizate la valoarea neta: 1.000;
Active circulante: 3.841;
Activ Total: 4.841;
Capitaluri proprii: 1.383;
Datorii curente totale: 3.458;
Pasiv Total: 4.841;

Diferenta de 1.458 U.M. (2.000-3458) dintre valoarea datoriilor din anul N si cea din anul N+1 reprezinta necesarul de finantat. Necesarul de finantat se poate acoperii prin credite pe termen scurt/descoperire de cont (cele mai recomandate dar si cele mai scumpe) si credite pe termen mediu. Acoperirea necesarului de finantat prin aport de capital social ar incalca regula cresterii sustenabile.

Planificarea Financiara a Dezvoltarii Afacerii prin Modelul normativ

Exemplu practic de planificare financiara a dezvoltarii afacerii prin modelul normativ. – Articol republicat!

Inainte de a studia acest exemplu vezi articolul Planificarea Financiara a Dezvoltarii Afacerii!
Exemplul 1
Se porneste de la ipoteza ca pe anul previzionat rata estimata a inflatiei va fi de 35%, rata dobanzii ramane constanta la un nivel de 50%, iar rata impozitului pe profit va fi de 25% (o alta rata fiind obtinuta din cauza cheltuielilor nedeductibile sau datorita unor facilitati fiscale). Conducerea societatii considera ca si in anul urmator se va lucra la intreaga capacitate disponibila in prezent la care se vor adauga noile capacitati puse in functiune. Toate datoriile societatii au termen de exigibilitate sub un an.
Pentru a se putea achita la timp datoriile curente valoarea recomandata a ratei lichiditatii curente trebuie sa fie supraunitara. In practica acest indicator se situeaza in jurul valorii de 0,8. Durata medie de rotatie a stocurilor in sectorul din care face parte societatea este 45 zile, a creantelor de 60 zile, a activelor circulante de 180 zile. Furnizorii de utilitati trebuie platiti in 30 de zile de la primirea facturii.

N reprezinta anul curent, N-1 anul anterior iar N+1 anul urmator.

Am utilizat pentru simplificare doar anumite elemente din situatiile financiare ca:
Cifra de afaceri
Cheltuieli ale perioadei
– din care amortizare
Profit brut
Impozit
Profit net
– profit retinut (rezerve)
– dividende de plata
Active imobilizate la valoarea bruta
Amortizarea cumulata
Active imobilizate la valoarea neta
Stocuri (ST)
Creante (CR)
Disponibil (D)
Active circulante (ACR)
Activ total
Capitaluri proprii (CPR)
Credite
Furnizori (FR)
Alte datorii

Contul de profit si pierdere Perioada N Ponderea in CA
Cifra de Afaceri 3.500 100%
Cheltuieli ale perioadei 2.750 79%
– din care amortizare 100 2,8%
Profit Brut 750 21%
Impozit pe profit 200 6%
Profit Net 550 16%
Profit retinut la rezerve 500 14,2%
Dividende 50 1,4

Societatea analizata si-a propus alinierea valorilor indicatorilor la nivelurile medii din ramura sa de activitate. Conducerea societatii este constienta ca nu poate reduce creditul comercial acordat clientilor sub 60 de zile de la 100 cat acorda in prezent. Diferenta de 44 zile (144 zile rotatie medie – 100 zile credit comercial) este generata de clienti cu termene de plata depasite. In viitor se spera reducerea termenului de depasiri la plata la 15 zile.
Ponderea cheltuielilor perioadei in cifra de afaceri poate sa scada de la 79% la sub 75% doar prin reducerea consumurilor materiale si prin modernizarea utilajelor. Investitiile necesare fiind de 400 mii U.M..
Bilantul societatii este prezentat pe doua perioade pentru a putea realiza fluxul de numerar.

Activul societatii Perioada N-1 Perioada N
Active imobilizate la valoarea bruta 3700 1.000
Amortizare cumulata 200 300 (200+100)
Active imobilizate la valoarea ​neta 500 700 (1.000-300)
Stocuri (ST) 300 400
Creante (CR) 700 1.400
Disponibil (D) 200 300
Active circulante (ACR) 1.200 2.100
Activ Total 1.700 2.800
Capitaluri proprii (CPR) 600 800
Credite 100 150
Furnizori (FR) 980 1.820
Alte datorii 20 30
Datorii curente totale (DC) 1.100 2.000
Pasiv Total 1.700 2.800

Fluxul de numerar este realizat prin metoda indirecta.
Acest model de flux de numerar nu respecta in proportie de 100% IAS 7 Situatiile fluxurilor de numerar. Intr-un articol viitor vom prezenta un model de realizare al fluxurilor de numerar prin metoda directa ce respecta IAS 7.

Fluxul de Numerar Perioada N
+/- Profit Net 550
+ Amortizare anuala 100
Variatia stocurilor (N – N-1) 100
Variatia creantelor 700
+ Variatia furnizorilor 840
Variatia altor elemente de activ (Nota 1) (100)
+ Variatia altor elemente de pasiv (Nota 2) (490)
= Flux de numerar din activitatea de exploatare 300
Achizitii de imobilizari 300
= Flux de numerar din activitatea de investitie (300)
+ Variatia creditelor 50
+ Dividende de plata 50
= Flux de numerar din activitatea financiara 100
= Flux de numerar (300 – 300 + 100) 100

Nota 1 Variatia altor elemente de activ:
variatia activului total – variatia stocurilor – variatia creantelor – variatia disponibilului – intrari de active imobilizate
1.100 – 100 – 700 – 100 – 300 = (100)

Nota 2 Variatia altor elemente de pasiv:
variatia pasivului total – profitul anual – variatia creditelor – variatia furnizorilor – dividendele de plata – cheltuiala cu amortizarea
1.100 – 550 – 50 – 840 – 50 – 100 = (490)

In urmatoare etapa se stabilesc indicatorii obiectiv de atins. De regula, se urmareste obtinerea unor valori peste nivelele minime acceptate pentru indicatorii financiari. Am folosit anul standard de 360 de zile dar in practica utilizati 365 de zile daca exista perioade de recuperare ale datoriilor mai mari de 100 de zile.

Urmatorii indicatori au fost analizati si normati (formulele de calcul sunt in acolade):

  1. Rata lichiditatii curente {(ACR – ST) / DC};
  2. Rata de rotatie a stocurilor {(ST / CA) x 360};
  3. Rata de rotatie a creantelor {(CR / CA) x 360};
  4. Rata de rotatie a activelor circulante {(ACR / CA) x 360};
  5. Rata de rotatie a furnizorilor {(FR / CA) x 360};
  6. Ponderea cheltuielilor perioadei in CA;
  7. Rezerve din profitul net;
Indicatorul Perioada N Perioada N+1
Rata lichiditatii curente (2.100 – 400) / 2.000 = 0,85 0,85
Rata de rotatie a stocurilor (400 / 3.500) x 360 = 41 zile ~ 45 zile
Rata de rotatie a creantelor (1.400 / 3.500) x 360 = 144 zile ~ 75 zile
Rata de rotatie a activelor circulante (2.100 / 3.500) x 360 = 216 zile ~ 180 zile
Rata de rotatie a furnizorilor (1.820 / 3.500) x 360 = 188 zile ~ 50 zile
Ponderea cheltuielilor perioadei in CA 79% < 75%
Rezerve din profitul net ~ 50%

Pe baza acestor informatii si obiective vom realiza situatiile financiare previzionate.
Pentru inceput vom previziona contul de profit si pierdere pentru anul N+1 fara a lua in considerare cheltuiala cu amortizarea si cu dobanda. Contul de profit si pierdere se previzioneaza pe baza contractelor de vanzari incheiate, a normelor de consumuri si cheltuieli, al planului de amortizare a imobilizarilor si a contractului colectiv de munca negociat. Acestea sunt doar cateva dintre sursele informationale ce trebuie avute in vedere la realizarea unui plan, buget, etc..

Contul de profit si pierdere normat Perioada N+1
Cifra de Afaceri (3.500 x indicele de 1,5) 5.250
Cheltuieli ape perioadei 3.938
Profit Brut 1.312
Impozit pe profit (rata medie de impozitare de 25%) 328
Profit Net 984
Profit retinut la rezerve 500
Dividende 484

Pe baza contului de profit si pierdere normat se vor calcula valorile elementelor de active circulante pentru anul N+1:
Pentru stocuri: valoarea stocurilor se calculeaza pe baza ratei de rotatie inversata. Se calculeaza un coeficient prin raportarea zilelor totale din an (360) la numarul de zile dorit pentru o rotatie. Cifra de afaceri se imparte la acest coeficient si se va obtine valoarea normata a stocurilor.
360 / 45 = 8; 5.250 / 8 = 656 (valoarea stocurilor in sold la final)

Pentru creante: se procedeaza in acelasi mod ca la calculul stocurilor.
360 / 75 = 4,8; 5.250 / 4,8 = 1.094

Pentru active circulante totale: se procedeaza in acelasi mod ca la calculul stocurilor.
360 / 180 = 2; 5.250 / 2 = 2.625

Lichiditatile se detarmina prin diferenta: 2.625 – 1.094 – 656 = 875
Am calculat in acest mod valoarea disponibilitatilor, cu toate ca nu este cea mai recomandata, existanda si alte modalitati mult mai precise dar care nu se preteaza la o astfel de analiza.

Activele imobilizate la valoarea bruta se calculeaza prin adaugarea la valoarea din anul N a investitiilor planificate pentru anul N+1.
1.000 + 400 = 1.400

Activul imobilizat net se obtine prin calcularea unei cote medii de amortizare anuala la valoarea activelor brute
1.400 x 7,1% = 100

In practica puteti calcula amortizarea viitoare utilizand un coeficient mediu pentru activele detinute iar in functie de tipul investitiei viitoare, norma de amortizare si data punerii in functiune sa obtineti valoarea exacta a amortizarii pentru noile investitii.

Capitalurile proprii se determina prin adaugarea la capitalul propriu din anul N a profiturilor retinute pentru anul N+1.
800 + 500 = 1.300

Datoriile totale se stabilesc prin diferenta intre valoarea totala a activului si capitalurile proprii.
3.625 – 1.300 = 2.325

Valoarea contului furnizori se determina prin aceeasi metoda folosita la determinarea creantelor.
360 / 50 = 7,2; 5.250 / 7,2 = 729

Datoriile catre angajati, bugetul de stat si cel local se obtin prin determinarea valorii chenzinei a doua (de regula 60% din fondul de salarii lunar), a cheltuielilor salariale suportate de societate (35%-40% din fondul de salarii) si al altor taxe si impozite (aproximat 7 U.M. in cazul nostru). Fondul de salarii reprezinta 20% din cifra de afaceri:
5.250 x 20% = 1.050; 1.050 / 12 luni = 87,5

Fondul brut de salarii lunar se poate determina si prin alte metode. Important este sa se dimensioneze cat mai exact pentru intreaga perioada previzionata.

87,5 x 35% = 30,6 cheltuiala aferenta retinerilor salariale
87,5 x 60% = 52,5 chenzina a doua
Total : 30,6 + 52,5 + 7 ~ 90

La acest sold de datorii se adauga si valoarea dividendelor: 484 + 90 = 574 (datoria fara credite in sold la final)

Soldul creditelor la finalul perioadei se determina prin diferenta intre datoria totala si datoriile catre salariati, buget si dividende: 2.325 – 729 – 574 = 1.022

Dobanda pentru creditul utilizat: 1.022 x 50% = 511 (50% rata anuala a dobanzii la credite)

In acest moment stim cele doua elemente ale contului de profit si pierdere normat necesare definitivarii bilantului si al fluxului de numerar:

Contul de profit si pierdere final Perioada N+1
Cifra de Afaceri 5.250
Cheltuieli ape perioadei 3.938
– din care amortizare 100
– din care dobanzi 511
Profit Brut 1.312

In practica puteti calcula si alte elemente ale contului de profit si pierdere, cum ar fi cheltuielile materiale, prestatiile externe, energia si apa, provizioane, etc., dar pentru scopul acestui tip de analiza sunt suficiente cele mai importante grupe de cheltuieli.

Activul societatii Perioada N+1
Active imobilizate la valoarea bruta 1.400
Amortizare cumulata 400
Active imobilizate la valoarea ​neta 1.000
Stocuri (ST) 656
Creante (CR) 1.094
Disponibil (D) 875
Active circulante (ACR) 2.625
Activ Total 3.625
Capitaluri proprii (CPR) 1.300
Credite 1.022
Furnizori (FR) 729
Alte datorii 574
Datorii curente totale (DC) 2.325
Pasiv Total 3.625

Necesarul de finantat pentru anul N+1 este dat de variatia datoriilor intre cele doua perioade si este acoperit cu urmatoarele surse:
– Credite: 1.022 variatia fata de anul N: 872
– Furnizori: 729 variatia fata de anul N: -1091
– Alte datorii: 574 variatia fata de anul N: 544
– Datorii totale: 2.325  variatia fata de anul N: 325

In acest moment putem prezenta si fluxul de numerar rezultat dupa realizarea bilantului si al contului de profit si pierdere normativ.

Fluxul de Numerar Perioada N+1
+/- Profit Net 984
+ Amortizare anuala 100
Variatia stocurilor 256
Variatia creantelor (306)
+ Variatia furnizorilor (1.091)
Variatia altor elemente de activ (Nota 1) (100)
+ Variatia altor elemente de pasiv (Nota 2) (524)
= Flux de numerar din activitatea de exploatare (381)
Achizitii de imobilizari 400
= Flux de numerar din activitatea de investitie (400)
+ Variatia creditelor 872
+ Dividende de plata 484
= Flux de numerar din activitatea financiara 1.356
= Flux de numerar (-381 – 400 + 1.356) 575
+ Disponibil la inceput 300
= Disponibil la final 875

Nota 1 Variatia altor elemente de activ:
variatia activului total – variatia stocurilor – variatia creantelor – variatia disponibilului – intrari de active imobilizate
825 – 256 – (306) – 575 – 400 = (100)

Nota 2 Variatia altor elemente de pasiv:
variatia pasivului total – profitul anual – variatia creditelor – variatia furnizorilor – dividendele de plata – cheltuiala cu amortizarea
825 – 984 – 872 – (1.091) – 484 – 100 = (524)

Indicatorul / Obiectiv Perioada N+1 Perioada N
Rata lichiditatii curente / 0,85 (2.625 – 625) / 2.325 = 0,85 (2.100 – 400) / 2.000 = 0,85
Rata de rotatie a stocurilor / ~ 45 zile (656 / 5.250) x 360 = 45 zile (400 / 3.500) x 360 = 41 zile
Rata de rotatie a creantelor / ~ 75 zile (1.094 / 5.250) x 360 = 75 zile (1.400 / 3.500) x 360 = 144 zile
Rata de rotatie a activelor circulante / ~ 180 zile (2.625 / 5.250) x 360 = 180 zile (2.100 / 3.500) x 360 = 216 zile
Rata de rotatie a furnizorilor / ~ 50 zile (729 / 5.250) x 360 = 50 zile (1.820 / 3.500) x 360 = 188 zile
Ponderea cheltuielilor perioadei in CA / < 75% 63% 79%

Dupa cum se poate observa din exemplul nostru, obiectivele propuse de managementul societatii sunt atinse in conditiile respectarii modelului.
Abaterile de la norma stabilita, de exemplu cifra de afaceri sub nivelul programat, conduc intotdeauna la imposibilitatea atingerii obiectivelor. Dar exista si situatia in care o cifra de afaceri peste nivelul programat poate sa conduca la nerealizarea tuturor obiectivelor propuse daca alte elemente nu sunt indeplinite, cum ar fi cresterea intr-un procent mult mai ridicat al cheltuielilor.

Planificarea Financiara a Dezvoltarii Afacerii

Planificarea financiara a dezvoltarii unei intreprinderi presupune intocmirea situatiilor financiare previzionate cu scopul prevenirii lipsei de lichiditati, a reducerii incertitudinii care planeaza asupra viitorului societatii dar si pentru necesitatile de informare ale actionarilor si ale altor investitori.

Pentru managementul de varf al societatii si pentru ceilalti utilizatori de informatii financiare (actionari, banci, SVM-uri, etc.) necesitatea construirii unor situatii financiare previzionate este cu atat mai importanta cu cat interesul si riscul asumat in creditarea sau investitia efectuata este mai ridicata. In general, contul de profit si pierdere este singurul document care se previzioneaza, bilantul si fluxul de numerar constituind documente de raportare a situatiei economice trecute. Dupa cum se stie, nicio intreprindere nu-si poate indeplini obiectivele strategice si bugetare fara resursele necesare obtinute la momentul oportun. Nici un creditor sau actionar nu va investi daca nu este sigur ca-si poate recupera investitia facuta la momentul viitor stabilit/anticipat de el .
In practica din intreprinderi, si nu numai, se realizeaza investitii fara a exista profit curent sau investitii peste limitele fondurilor disponibile. Incepand cu anii ’90, cand nu s-au mai virat la banca (intr-un cont de investitii) o suma egala cu fondul de dezvoltare constituit, investitiile au devenit libere pentru societati. Sensul de “libere” trebuie inteles ca “managementul investitiei, al dezvoltarii“, managerii trebuind sa gaseasca sursele de finantare care sa le asigure viitoarele plati pentru investitiile necesare bunei functionari a societatii si, de ce nu, pentru dezvoltarea de noi afaceri. Aici intervin calitatile echipei manageriale de a atrage fonduri de finantare si de a construi planuri de afaceri. Pentru a obtine fondurile necesare este nevoie de un plan de afaceri care pe langa multe alte prognoze trebuie sa cuprinda situatii financiare previzonate.

Principalele intrebari la care se afla raspunsurile prin previzionarea situatiilor financiare (contul de profit si pierdere, bilantul si fluxul de numerar) sunt:

  1. Care este necesarul de finantare externa in conditiile utilizarii capacitatilor disponibile la maxima capacitate ori la capacitatea dorita?
  2. Care este nivelul cifrei de afaceri pentru care nu este necesara finantarea externa (credite ori emisiuni de capital)?
  3. Va putea societatea sa obtina o anumita marja a profitului mentinand constant raportul datorii/capitaluri proprii si capitalul social la acelasi nivel?
  4. Vor putea recupera creditorii la termenul scadent banii investitii/imprumutati?
  5. Care sunt ratele de rotatie (si alti indicatori) viitoare ale activelor si datoriilor in noile conditii?

Etapele de construire a situatiilor financiare previzionate sunt identice pentru toate cele trei modele:

  1. Stabilirea ipotezelor privind perioada viitoare;
  2. Stabilirea unui obiectiv, in speta, a unor indicatori financiari de atins si a pragurilor limita de incadrare a acestora;
  3. Elaborarea situatiilor financiare previzionate;
  4. Verificarea indeplinirii obiectivelor stabilite;

Ipotezele privind mediul economic permit stabilirea unor niveluri posibile de atins sau praguri limita impuse pentru diferiti indicatori cum ar fi: cifra de afaceri, cheltuielile aferente cifrei de afaceri profitul brut, stocurile limita, nivelul indatorarii sau numerarul ncesar unei anumite investitii, etc.
Indicatorii obiectiv de atins sunt intervale de variatie sau limite pentru pentru anumiti indicatori sau elemente de patrimoniu.
Elaborarea situatiilor financiare previzionate se realizeaza pe baza unor planuri de marketing, de investitii, de reducere a normelor de consum si cheltuieli, de reorganizare, etc.
Orice strategie, plan, prognoza sau activitate necesita o verificare la final (eventual si pe etape intermediare) pentru a fi siguri ca au fost indeplinite obiectivele stabilite initial.

Egalitatea dintre profitabilitate si lichiditate nu este o regula de baza, oricand lipsa de lichiditati duce la neindeplinirea planului/bugetului si chiar a strategiei pe termen lung ori conduce la insolvabilitate temporara.
Iar un profit ridicat nu inseamna intotdeauna si o valoare de piata ridicata, profitul putandu-se realiza cu un grad de indatorare ridicat ceea ce reduce valoare de piata a societatii. De retinut ca nu orice societate “plina de datorii” este intotdeauna atractiva pentru investitorii stabili de pe piata de capital.

Voi prezenta trei metode de planificare financiara: primul model prezentat este modelul normativ al doilea este modelul cresterii sustenabile iar al treilea model este modelul de crestere autofinantata. In cadrul exemplelor realizate vom detailia fiecare model.

Modelul normativ stabileste anumite rate de rotatie ale elementelor patrimoniale sau indicatori de atins in urmatoarea etapa.
Cresterea sustenabila presupune cresterea cifrei de afaceri in conditiile mentinerii constante al levierului financiar (datorii/capitaluri proprii) si al mentinerii la acelasi nivel a capitalului social.
Modelul de crestere autofinantata presupune un necesar de fond de rulment egal cu 0 (zero), societatea dimensionandu-si activitatea doar la nivelul la care nu trebuie sa se mai imprumute.

Mentionez ca articolul are la baza o prodedura reala aplicata in practica si a fost publicat prima data in urma cu mai bine de 15 ani in revista Finante Banci Asigurari editata de Tribuna Economica. La acesta republicare in blog am facut cateva “ajustari” necesare incadrarii in limitele unui post pe blog si mici revizuiri de text. Nu am revizuit in calcule ratele de impozitare utilizate in acea perioada pentru ca am considerat ca nu este relevant un procent de 50%, 25% sau de 16% ci mai degraba este importanta tehnica aplicata in previziune.