Dezvoltam programe de analiza financiara si promovam produse de calitate prin marketing afiliat. Viziteaza-ne zilnic!

Cum sa faci un buget al familiei la inceput de an

O planificare buna a bugetului familiei va scuteste de surprize neplacute pe tot parcursul anului. Iata de ce intocmirea bugetului familie pentru anul in curs ar trebui sa fie primul lucru pe care sa il faceti dupa ce trec petrecerile de Anul Nou.

In acest articol o sa va prezentam cateva informatii generale despre cum sa realizati un buget de venituri si cheltuieli al familiei si vom adapta atat limbajul cat si procedurile economice la nivelul de intelegere al unei persoane care nu are pregatire economica.

Ce este bugetul familiei?
Bugetul familiei este o prezentare sub forma de tabel a veniturilor de incasat si a cheltuielilor pe care le aveti de facut pe parcursul unei perioade, de regula o luna, cumulate pe o anumita perioada, de regula un an. Prin realizarea acestui buget veti identifica cu acuratete destul de ridicata lunile in care nu va ajung banii si veti putea lua masuri din timp pentru contracararea acestui neajuns.

Noi va prezentam o varianta simplificata care unifica bugetul de venituri si cheltuieli cu fluxul de numerar. Practic, veniturile si cheltuielile familiei au echivalent in numerar in majoritatea cazurilor in luna in care sunt inregistrate iar acolo unde sunt exceptii, valorile sunt nesemnificative (sub pragul de semnificatie de 5%). Asa ca realizarea ambelor documente acasa nu este necesara.

Din punct de vedere financiar, bugetul de venituri si cheltuieli si fluxul de numerar sunt doua lucruri distincte, primul operand doar cu venituri si cheltuieli pentru a afla profitul sau pierderea iar al doilea cu intrari si iesiri de numerar pentru a determina surplusul ori lipsa banilor intr-o anumita perioada. Daca acasa aveti un contabil sau un economist in familie puteti sa realizati ambele situatii financiare “ca la carte“, dar asa cum am precizat in paragraful de mai sus, situatiile in care venitul nu se transpune in numerar in aceeasi perioada sunt putine intr-o familie si nu trebuie sa va obositi prea tare ca sa le identificati. Deci, un un buget de familie poate fi considerat si un flux de numerar.
De exemplu, daca am cumparat un televizor il pot plati pe loc sau in rate. In ambele cazuri noi ne vom referi la o cheltuiala care echivaleaza cu o iesire de numerar. In cazul societatilor operatiunile nu se inregistreaza asa de simplu.
Ca sa intelegeti mai bine cum se inregistreaza in contabilitate anumite operatiuni economice va dam urmatorul exemplu: o societate comerciala poate plati o factura pe loc asa cum faceti dvs. la magazin, in decurs de cateva zile sau esalonat pe o perioada de cateva luni. O materie prima cumparata poate fi trecuta in productie imediat, inregistrand o cheltuiala in aceeasi perioada ori pe parcurs de cateva luni, cheltuiala inregistrandu-se in lunile respective.
Iata de ce a fost nevoie de o simplificare a lucrurilor atunci cand ne referim la bugetul unei gospodarii.

De ce avem nevoie de un buget acasa?
Asa cum am spus la inceputul articolului, o planificare buna a cheltuielilor va scuteste de multe situatii neprevazute in care ramaneti fara bani si nu aveti de unde sa va imprumutati. Practic, un buget al familiei/gospodariei va permite:

  1. sa identificati acele perioade in care nu veti avea suficienti bani pentru acoperirea unor cheltuieli;
  2. sa gasiti modalitati prin care sa amanati ori sa repogramati o cheltuiala pentru o perioada in care aveti cu ce sa o acoperiti;
  3. sa cautati surse pentru acoperirea necesarului de numerar in perioadele in care nu aveti destul si nici nu puteti amana anumite cheltuieli;
  4. sa deveniti mai exigenti atunci cand faceti cumparaturi;
  5. va motiveaza sa castigati mai mult;

De exemplu, noi ne planificam inclusiv achizitia de electronice si electrocasnice pentru anul in curs si foarte rar se intampla sa cumparam la intamplare un lucru ce trece de 100 lei, doar pentru ca se afla la reduceri.

Ce elemente contine un buget al familiei?
Exista doua grupe de elemente care sunt incluse in buget: veniuri si cheltuieli. Iar din diferenta lor rezulta, in general, un profit sau o pierdere. In cazul nostru, un surplus ori o lipsa de numerar. Dupa cum ati vazut nu am spus ca valoarea rezultata este 0 (zero) deoarece in foarte putine cazuri se intampla acest lucru. Teoretic, zero se obtine doar dupa ce acoperiti nevoile de finantare prin surse noi si/sau daca renuntati la anumite cheltuieli atunci cand prima diferenta calculata este negativa.
Ca sa puteti realiza un buget cat mai realist ar trebui sa grupati veniturile si cheltuielile in functie de modul de aparitie: regulate sau ocazionale. De exemplu, un venit pe care il obtineti in mod regulat este salariul net iar unul ocazional este o prima de vacanta sau banii obtinuti din vanzarea unei masini ori a unei locuinte. La fel, exista cheltuieli pe care le faceti in mod regulat cum ar fi plata intretinerii sau a chiriei si cheltuieli ocazionale cum ar fi plata impozitelor anuale, achizitia unei masini sau cheltuielile necesare pentru efectuarea unui concediu intr-o statiune.

Ca elemente de baza bugetul de venituri si cheltuieli are urmatoarele rubrici:

(1) Total Venituri
(2) Total Cheltuieli
(3) Diferenta (3=1-2)
(4) Numerar initial
(5) Numerar final (5=3+4)

Cum se realizeaza un buget de venituri si cheltuieli?
In cele ce urmeaza va prezentam modul in care trebuie sa realizati bugetul familiei si ce elemente importante trebuie sa includeti in el, urmand ca dvs. sa identificati cat mai multe elemente de venituri si cheltuieli specifice care apar in perioada bugetata si sa le includeti in buget.

Cea mai buna varianta este sa lucrati cu perioade lunare dar exista si posibilitatea sa faceti variante simplificate, bugetand doar perioade trimestriale. In acest caz nu veti putea sa identificati o data cat mai apropiata pentru incasarea unui venit ori pentru plata unei cheltuieli, existand riscul sa nu aveti suficienti bani pentru anumite cheltuieli. Intre cele doua variante, cu date lunare si cu date trimestriale, puteti alege o varianta intermediara. In acest caz, incepeti cu primele trei luni dupa care continuati cu trimestrul doi si cu semestrul 2. Iar pe masura ce se apropie trimestrul doi sa prognozati fiecare luna individual si sa continuati cu celelalte doua trimestre cu valori cumulate pe cate trei luni. Identic se va proceda si pentru restul trimestrelor sau in cazul in care va leneviti si lucrati doar cu valori semestriale (6 luni).

Perioada Ian. Feb. Mar. Apr. Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Noi. Dec.
Perioada Ian. Feb. Mar. Trim. II Trim. III Trim. IV
Perioada Ian. Feb. Mar. Trim. II Sem. II

Initial se realizeaza un buget in care nu se intervine pentru acoperirea soldului final negativ (numerarul la final) rezulat iar in adoua etapa fie realizati inca un tabel nou fie modificati tabelul existent pentru ca nicio luna sa nu se mai termine cu sold/numerar negativ.

Pentru a putea identifica perioadele cu probleme in care nu exista suficienti bani va trebui sa identificati atat veniturile cat si cheltuielile pentru fiecare luna a anului in parte si sa calculati diferenta dintre venituri si cheltuieli (vezi tabelul de mai jos realizat in lei). Dupa ce aveti fiecare element inclus in buget si ati repartizat valorile pe perioade, puteti sa faceti calculul de diferenta, sa adaugati numerarul initial si sa calculati numerarul de final.
Numerarul initial reprezinta banii disponibili la inceputul fiecarei luni, ramasi din luna anterioara (100 lei la inceputul lunii ianuarie din exemplul nostru).
Numerarul final reprezinta numerarul initial plus diferenta rezultata in fiecare luna (300 la finalul lunii ianuarie din exemplul nostru). El devine numerar initial pentru luna urmatoare. Pentru a nu intra in “incapacitate de plata“, numerarul la final nu trebuie sa fie negativ. In perioadele in care numerarul la final este negativ puteti reprograma/amana cheltuielile pentru alte luni in care exista suficienti bani pentru acoperirea lor, nu le realizati deloc ori gasiti surse de finantare (credite/imprumuturi) pentru a acoperii cheltuielile respective.
Dupa ce ati hotarat cum procedati in lunile cu probleme puteti face modificarile in tabelul initial ori puteti realiza un tabel nou in care sa introduceti noile date. In principal, veti adauga la categoria de venituri ocazionale valorile cu care credeti ca puteti acoperii lipsurile in lunile in care exista si/sau veti elimina din cheltuieli ori le veti muta in alte luni in care pot fi acoperite cu venituri.

In exemplul nostru se poate observa ca datorita unor venituri ocazionale pe care prevedeti ca le veti obtine in luna martie ramaneti cu 1.200 lei surplus cu care incepeti luna aprilie. Dar din cauza unor cheltuieli facute pe parcurs si mai ales, in luna decembrie, veti avea un necesar de numerar de 300 de lei (numerar la final -300). Acest necesar poate fi acoperit prin trei moduri:

  1. reducerea cheltuielilor in lunile anterioare cu 300 de lei pentru a intra in decebrie cu un numerar initial de 500 lei in loc de 200;
  2. cheltuiti mai putin cu 300 lei in luna decembrie, deci o sa aveti cheltuieli ocazionale de 700 lei in loc de 1.000;
  3. va imprumutati cu 300 de lei si o sa aveti venituri ocazionale incasate de 800 lei in loc de 500;

Prin oricare din metodele de mai sus cu care acoperiti necesarul de numerar din exemplul nostru veti avea numerarul la final de decembrie cu valoarea zero. Deci veti incepe urmatorul buget cu sold initial zero lei.
Pentru simplificare in exemplul nostru nu am detailiat cheltuielile, dar dvs. puteti adauga mai multe elemente, cum ar fi: intretinere locuinta, reparatii locuinta, cheltuieli de transport, rate la credite, taxe scolare, alimente, vacante, achizitii de bunuri de larg consum, sanatate (medicamente lunare, tratamente periodice, opertii), cadouri de tot felul, “noxe cu filtru” etc. Cu cat reusiti sa identificati mai multe categorii de cheltuieli si lunile in care trebuie efectuate cu atat bugetul va fi mai realist si nu veti avea surprize prea mari. De ce spunem acest lucru? In general niciun buget ori flux de numerar nu poate fi indeplinit ori prevazut in proportie de 100%, dar un procent de 80% de indeplinire se considera ca este satisfacator.

Un sfat referitor la planificarea unor cheltuieli de reparatii gospodaresti si constructii este achizitia materialelor iarna. Noi am observat ca dupa data de 1 decembrie pretul materialelor de constructii scade si daca aveti unde sa le depozitati este bine sa cumparati cat mai multe materiale. Singurul lucru de care trebuie sa tineti cont este perioada de valabilitate. Daca nu lucrati cu materialele in perioada in care ele inca sunt valabile mai bine nu le cumparati.

Un exercitiu interesant ar fi sa puneti cea mai cheltuitoare persoana din casa “responsabil” cu identificarea si urmarirea cheltuielilor. Sunt sigur ca dupa o vreme ar fi mult mai rational si chibzuit cu bugetul familiei.

Ca principiu economic sanatos, este mai bine sa renunti la o cheltuiala ori sa o amanati pentru o data ulterioara cand aveti posibilitatea sa o faceti decat sa va imprumutati pentru a o realiza.

Ce fac dupa ce am realizat bugetul?
In mod normal ar trebui sa fac tot posibilul sa nu depasesc maximele valorice la fiecare categorie de cheltuiala, dar asa cum am spus mai sus, nu exista situatii ideale in care sa reusesc sa indeplinesc planul bugetar in totalitate. Tot timpul mai apare cate o cheltuiala in plus ori valoarea prevazuta in ianuarie nu mai corespunde cu cea din septembrie, de exemplu. Ba se mai intampla si cazul fericit in care mai apar venituri suplimentare cu care pot acoperii cheltuieli pe care le-am amanat din lipsa banilor. Un buget trebuie revizuit lunar si adaptat la noile conditii. Cu cat a fost mai riguros realizat la inceput, cu atat munca de evaluare si de revizuire este mai putina ulterior. Practic, trebuie sa realizati un buget glisant care se acualizeaza mereu cu noi date.

Elemente / Luna Ian. Feb. Mar. Dec.
(A) Salariul net incasat 2.000 2.000 2.000 2.000
(B) Venituri ocazionale incasate 0 0 1.000 500

(1) Total Venituri (A-B)

2.000

2.000

3.000

2.500

(C) Cheltuieli lunare de plata 1.500 1.900 1.900 2.000
(D) Cheltuieli ocazionale de plata 300 0 300 1.000

(2) Total Cheltuieli (C+D)

1.800

1.900

2.200

3000

(3) Diferenta (1-2)

200

100

800

-500

(4) Numerar initial 100 300 400 200

(5) Numerar final (3+4)

300

400

1.200

-300

Iata si un exemplu cu elemente de venituri si cheltuieli mult mai detailiate:

Elemente
Salariul Net, Inclusiv Prime
Alte Venituri Ocazionale Obtinute
Credite / Imprumuturi
(1) Total Venituri
Intretinere (lumina, apa, gaze, telefon, etc.)
Hrana (Alimente + Bauturi)
Transport (abonament, benzina, etc.)
Sanatate (tratamente, operatii, etc.)
Tigari
Impozite + Taxe scolare
Reparatii + Modernizari + Mobila
Achizitii Electrocasnice, Electronice, IT&C
Vacante (cazare, masa, transport, taxe)
Alte cheltuieli (cadouri, nunta, botez, etc.)
Rate credit
(2) Total Cheltuieli
(3) Diferenta (Venituri – Cheltuieli)
(4) Numerar initial
(5) Numerar la final

Daca aveti si PFA si realizati venituri lunare, fie adaugati la salariul net veniturile preconizate, fie treceti o pozitie separata genumita sugestiv “Venituri din PFA”. Daca veniturile generate de PFA sunt ocazionale puteti sa le treceti la categoria “Alte Venituri Ocazionale Obtinute”. Impozitele si retinerile platite prin PFA fie le treceti la categoria “Impozite + Taxe scolare” fie creati o rubrica separata denumita “Impozite si retineri din PFA”. Cheltuielile cu tratamentele efectuate in sanatorii si statiuni balneare puteti sa le includeti in categoria de “Sanatate” ori “Vacante”, important este sa le identificati cat mai exact.

Cum sa Realizezi Bugetul Familiei – pt. I
Cum sa Realizezi Bugetul Familiei - pt. I
Cum sa Realizezi Bugetul Familiei – pt. II
Cum sa Realizezi Bugetul Familiei - pt. II

Vezi si tabelul de mai jos cu un alt exemplu:

finante personale

finante personale

One comment on “Cum sa faci un buget al familiei la inceput de an

  1. […] noutati. O exceptie ar fi sandalele pentru ocazii speciale care pot fi purtate de 3 (trei) ORI daca bugetul personal nu permite doar o SINGURA […]

Leave a Reply